Păstrați orice rahat de chitanță. Nu se știe de ce

Printr-o întîmplare, am aflat că sînt dator la stat cu patru milioane jumate (eu numai în lei vechi gîndesc), două amenzi neplătite din 2008. Pe care de fapt le plătisem. Primesc un extras din ăla, sau cum îi spune, un tabel, cu litere și cifre:  Procesul verbal nr. GR 00123455677 de trei milioane jumate și FP 003335356656 de un milion. Nu scrie nimic alceva, frate. Nici că e pentru parcare ilegală, pentru radar, pentru tulburarea liniștii publice, ceva, la dracu, să îți poți aminti ce s-o fi întîmplat în 2008. OK, deci tabelul ăsta l-am primit de la Finanțe.
Vorbesc acolo, pentru că știu o doamnă (altfel cred că te ia naiba dacă stai pe la cozi), care îmi sugerează să merg la Primărie, pe Unirii, să văd procesul verbal. Aici, nu pot să mint, am sunat, doamna respectivă mă știa (zice ea că de la televizor-mare noroc din nou), mă primește, e una dintre cele mai amabile funcționare din lume, îmi arată documnetele, și mă enervez: erau două procese verbale din trafic, mi-am amintit de ele, dar pe care le plătisem. Mi-am amintit perfect, era pe moarte socrul meu, mă grăbeam spre Galați și în Feldioara am încasat 2 amenzi. Consecutive. Una pentru vorbit la telefon și cealaltă pentru viteză într-un segment cu limitare. Cum am ajuns la Galați le-am și plătit. Asta i-am spus și doamnei, adăugînd că nu mai am chitanțele cu care am plătit.
Și de aici încept tîmpeniile. O scoatem pe această doamnă din ecuație, care a fost în regulă. Vorbim de sistem. Pe scurt, nu există o colaborare între primăriile din Românica. Deci nu se poate suna de aici-acolo: “Alo, un prost de acilea zice că și-a plătit amenda asta la Galați. Așa e? Bine, mulțumesc. Da domnu, e în regulă.” Nunu, trebuie să sun eu la Galați, unde nu mai avem pe nimeni, că socrii au murit, și să cer eu documente prin fax, sau par avion, că am plătit amenda aia nenoriocită. No, cine crede că la telefon, în România, sunînd din Cluj la Galați după o chitanță a unei plăți din 2008 o să și rezolve ceva, no, păi ăla e prost, sincer.
N-o mai lungesc, pentru că finalul a fost fericit. Și stupefiant momentul în care i-am povestit soției mele ce am pățit, cu ce mi-am pierdut o zi întreagă. La care ea îmi spune: “Nu te mai agita, eu nu arunc nimic, uite chitanțele, le-am păstrat”. Aproape că m-am enervat din nou. Nu puteam începe cercetarea de acasă?

PS Credeți că mai există stat în lume în care tu trebuie să repari erorile sistemului? Adică ei să nu își transmită unii altora date importante iar rolul tău să fie acela de a-i corecta? Să demonstrezi că ești nevinovat în loc să îți demonstreze ei că ești?

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +4 (from 4 votes)
3.972 citiri

4 comments to Păstrați orice rahat de chitanță. Nu se știe de ce

  • Bimbambum

    Avem tehnologie , dar nu stim sa o folosim.
    Sunt putrede ministerele de calculatoare, dar nu le expluateaza la maxim.
    Asa la noi e ca in epoca de piatra.
    Aveti mare noroc cu sotia 🙂

  • Bimbambum

    A 100-a postare 🙂 Felicitari

  • Ovidiu, cu siguranta mai exista si alte tari in care nu functioneaza nimic normal. Doar ca acelea sunt in “lumea a 4-a”. Unde, din pacate, e si Romania la acest capitol. Si nu numai … 🙁

  • noroc ca ai o sotie strangatoare:D, ca altfel, plateai inca o data amenzile achitate deja, plus penalizarile aferente; nu stii ca pentru institutiile statului si evident functionarii acestora, suntem infractori , nu contribuabili, cetateni..etc?!

Leave a Reply