Sir Eminescu Superstar

Trupa "Audienţa generală" (fragment)

Până nu demult teatrul licean era un spectacol greu de privit, ca orice silnicie care-i înghesuie pe tinerii din secolul XXI în chingile mâncate de molii vechi de-acu două sute de ani. Sub bagheta „inspirată” a regizorilor de ocazie, montările amatoriceşti te călătoreau în timp până înainte de răscoala de la ’907. Pe atunci Nottara sau Aristizza Romanescu dădeau tare din mâini şi din şabloanele unei arte ce-i aştepta disperată pe Stanislavski, Meyerhold şi ceilalţi.

Între timp situaţia s-a îmbunătăţit. Admirabilii profesori care fac teatru cu liceenii pe timpul lor liber (şi fără plată) şi-au luat cărţi de specialitate, au mai primit sugestii de la actori de meserie, au câştigat experienţă, şi ei şi elevii, aşa încât te poţi uita la teatrul lor  fără să te muncească durerile ridicolului.

Acum vreo doi ani, UNATC-ul a tradus cartea extraordinarei Viola Spolin „Improvizaţie pentru teatru”. Utilă carte, de trei ori utilă. Odată pentru exerciţiile şi jocurile de teatru din belşug. A doua oară pentru că îţi explică foarte clar şi pe înţeles de ce, cum, şi cu ce finalitate. Şi a treia, că îţi arată clar prin ce e pedagogia americană cu o sută de ani înainte celei europene. Iar faţă de cea din România (inclusiv învăţământul hartistic) cu vreo două sute pe puţin. O recomand cu căldură.

Între 24- 26 noiembrie asociaţia „parinticlujeni.ro” a organizat, la Liceul Waldorf din Zorilor, festivalul de teatru studenţesc „Stage”. A participat şi o trupă reunind elevi de la liceele „Tiberiu Popoviciu”, „Onisifor Ghibu”, „Lucian Blaga”, adică fostele „Info”, „Ştiinţele naturii” şi „Mate-fizică 2”.

Ei au prezentat spectacolul „Eminescu. Cugetări din azil. Operă rock într-un act”.

Şi ne-au făcut praf.

Nu se poate povesti, trebuie văzut. Şi auzit. Nu contează atât ce texte eminesciene au ales şi ce au interpretat, ci cum au făcut-o.

De la coloana sonoră, cu inserturi de Arvo Pärt, Philip Glass, soundtrack-ul din „The Reader”, Guns ’n Roses, „Pantera roz”; trecând prin decorul expresionist, de ziceai că Max Reinhardt e prof de română la Cluj; continuând cu sugestiile care arată că trupa cunoaşte şi biomecanica lui Meyerhold, şi „Cântăreaţa cheală” de Tompa Gabor, şi „Purificarea” lui Andrei Şerban, şi teatrul de imagine a la Mihai Măniuţiu; şi, nu în ultimul rând, jocul diversificat, dezinvolt, rostirea nuanţată, SERIOZITATEA LUCRĂRII ROLURILOR; toate au făcut din spectacol atracţia festivalului.

„Audienţa generală” reuneşte nu numai elevi ai  unor licee diferite, dar şi de vârste diferite, între 12 ani şi 17 ani. Cu atât mai surprinzătoare e coeziunea ansamblului cu cât se ştie că liceenii sînt în general reticenţi să lucreze cu „picii” (pubertate, haine grele!).

Mentorul trupei, profesorul de română Adrian Mureşan, explica intenţia spectacolului prin nevoia de a oferi un show despre un Eminescu necanonic. Dacă Nichita Stănescu ne-a lăsat cu limbă de moarte „Atâta să nu uitaţi:/ că el a fost un om viu,/ viu/ pipăibil cu mâna/ …Atâta să uitaţi! Numai atât,/ că El a trăit,/ înaintea noastră…/  Numai atât,/ în genunchi vă rog,/ să uitaţi!”, trupa „Audienţa generală” a procedat ca la carte.

A rezultat un spectacol licean de zile mari, care face cinste Clujului şi merită sponsorizări şi să fie scos la înaintare ca un produs de calitate al sistemului de învăţământ local şi al urbei.

Trupa „Audienta generală” îl are ca mentor şi regizor pe profesorul Adrian Mureşan, costume şi machiaj Alina Staicu. Iată şi componenţii: Emil Tămaş (premiul I pentru cea mai bună interpretare masculină), Mihai Oltean, Alex Teodorescu, Cosmin Gherman, Sorin Pop, Tudor Pasc, Alexandra Duşa, Romana Ţop (12 ani, premiul I pentru cea mai bună interpretare feminină), Mihaela Cojocaru, Deea Mocan, Răzvan Cornea, Sebastian Moldovan, Adela Tarţa.

Spectacolul a luat şi premiile pentru cel mai bun spectacol şi cea mai bună regie.

Horațiu Damian
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +8 (from 8 votes)
4.062 citiri

4 comments to Sir Eminescu Superstar

  • Multumim mult Horatiu.Parca ne-ai citit gandurile, da vom promova ”Audiena Generala” la Cluj, intr-un spectacol aniversar (3 ani de la infiintarea trupei);in 15 ianuarie 20111, ora 17.00 la sala Euphorion.
    Sper ca si prin articolul tau sa-i convingem pe Cluejni sa vina sa vada spectacolul.

  • ovidiu blag

    multumim si noi cristina, faceti lucruri deosebite la parinti clujeni

  • horatio, dupa o pauza lungutza, back in business

  • Adi Muresan

    Multumim mult, Horatiu. Chiar ma bucur ca sunt oameni ca tine care inteleg mesajul pe care l-am ascuns in culisele acestui spectacol. Eminescu, publicistul, nu mai putin actual decat Caragiale, sa vorbeasca prin copiii nostri despre lumea de azi in care traim, nu sa-i scarbeasca pentru ca l-au “tocit” pentru Bac – asta m-a obsedat in primul rand. Citatul din Nichita este extraordinar. Ai inteles cum sta treaba, daca l-ai adus in textul tau. Ca figura lui Iisus la Kazantzakis, Eminescu e viu, se plimba printre noi sau cel putin asta trebuie sa faca. Dar ma astept si la altfel de reactii (a-propos de Kazantzakis…)Dar e o veritabila punere-in-abis a mesajului piesei citatul lui Nichita… Sa fii sanatos si multumesc si in numele copiilor!

Leave a Reply