Plec spre Râşnov. Este trecut bine de ora 3 după-amiază. Niciodată nu mi-a plăcut să conduc noaptea dar de această dată n-am avut încotro. Până la Băneşti a fost bine. Chiar dacă se întunecase, drumul se vedea relativ bine. Dar de acolo a început coşmarul, nu pentru că aş fi dat din groapă în groapă, DN1 fiind, cel puţin până în prezent, acceptabil din acest punct de vedere, ci pentru că ceea ce-i lipseşte este marcajul; cel de pe mijlocul şoselei este şters iar cel de la acostament, ori nu este făcut, ori este acoperit cu noroi. Îmi obosiseră ochii aşa că pentru a mai scăpa de întunericul total de pe porţiunile de drum din afara localităţilor am intrat prin Sinaia. La ieşirea dinspre Buşteni ştiam că am drum cu prioritate. Cu toate acestea am mers încet şi bine am făcut. La 200 de metri după intersecţie m-am trezit cu o altă maşină în faţă. Intrase pe contrasens. Probabil că şoferul nu observase „marcajul” median. Văzându-mă, el „a îngheaţat” în mijlocul drumului iar eu am tras de volan spre dreapta, am trecut la câţiva centimetri de maşina care-mi bloca sensul de mers şi m-am oprit, aproape în şanţ, orbit de farurile altei maşini. Înainte de Predeal, sătul de traficul insuportabil de pe DN1, m-am hotărât să fac la stânga spre Pârâul Rece şi de acolo spre destinaţia mea finală din acea seară: Râşnovul. Surpriza plăcută a fost că nici drumul acesta nu avea gropi dar marcajul…
La înapoiere am venit ziua. Mă săturasem să merg pe dibuite. După Ploieşti privesc stupefiat şoseaua. Marcajul de separare a sensurilor de mers, pe mulţi, mulţi kilometri, este făcut cu un strat gros de… noroi! Nici o pată albă nu se întrevedea. Încet mă apropii de casă.
Podul neterminat
La Otopeni îmi aduc aminte de inaugurarea drumului în regim de autostradă de pe centura Bucureştiului. Ce o mai fi şi acela. Hai să văd, poate mai conduc şi eu puţin, îmi zic în gând. Ca să nu mai trec peste calea ferată de centură, o fi barieră, n-o fi, cine ştie, ies din DN1 înainte să urc podul. Proastă alegere! A trebuit să trec peste calea ferată de două ori înainte să mă înscriu… tot pe vechea şosea de centură. Ce or fi inaugurat ăştia? Pe dreapta mea este un pod în construcţie. Cu ochii la el era să rămân fără baie de ulei! Şleaurile drumului depăşeau 40 de centimetri! După pod şoseaua se lărgeste la două benzi pe sens.
Ce o căuta maşina aceea în mijlocul drumului în regim de autostradă?
Dar unde o fi drumul în regim de autostradă? O fi tot între nimic şi nimic aşa cum spunea Mircea Badea despre primul tronson construit pe autostrada Transilvania? Nu, aici reperele sunt mult mai clare! Acest DRUM ÎN REGIM DE AUTOSTRADĂ, inaugurat cu fast acum o lună şi ceva, începe la 200 de metri înainte de „Philip Morris” şi se încheie la 100 de metri după „Orient”. Are fix 9 kilometri şi 800 de metri… Cât o fi viteza legală pe această porţiune de drum? Cum nu primesc nici un răspuns de la eventuale semne de circulaţie, merg şi eu cu 80-90 km pe oră şi iarăşi bine fac.
Spre Bucureşti... la stânga
Mai întâi la intersecţia cu drumul care duce spre Tunari şi apoi la cea spre Ştefăneşti văd maşini care-mi trec prin faţă. Scăpat cu bine de aceste capcane mă relaxez rulând pe vechea şosea de centură, aşa îngustă şi aglomerată cum o ştiu de zeci de ani. Mai prind câţiva kilometri şi pe Autostrada Soarelui. Nu ştiu de ce tocmai atunci, la 130 km/h, îmi vin în minte anunţurile pesimiste precum că în acest an nu vor mai fi inaugurări de autostrăzi. Ce gândire greşită şi neproductivă! Podul de la capătul drumului în regim de autostradă este aproape gata.
Sfârşit de drum la... Orient
Dacă la acesta mai adăugaţi porţiunea de la el până la 200 de metri înainte de „Philip Morris” iată ca se mai poate pune de o fastuasă tăiere de panglică! Altă festivitate s-ar putea organiza după legarea celor două tronsoane de şosea în regim de autostradă cu DN1. Sau poate că se va inaugura legarea punctului de la 100 de metri de după „Orient” cu DN2! Şi în tot acest timp, de poveste pentru ei şi de coşmar pentru noi, mii de oameni mor anual în accidente de circulaţie petrecute pe şoselele patriei.
4 comentarii
O foarte mică observaţie: tov. Badea apreciază greşit autostrada LUBOC (http://zamfirpop.wordpress.com/2009/12/30/autostrada-luboc). Chiar dacă duce de nicăiri până la nicăieri, este o mană cerească pentru Turda şi Câmpia Turzii. Traficul greu şi numeros, nu mai trece prin centrul Câmpiei Turzii (nu avea pe unde prin altă parte!) şi prin cartierul Oprişani din Turda (nu avea pe unde prin altă parte!), ci, merge pe autostradă. Pentru şoferi, înseamnă un cştig de mai mult de o jumătate de oră. Plus o economie imensă de nervi. Pentru cetăţenii zonelor amintite, înseamnă … un coşmar mai puţin. Pentru noi, autostrada este centura ocolitoare … pe care ne-o tot primit politicienii la fiecare alegere. Acum, am înţeles că, în sfârşit se va face şi centura!
Vă salut domnule Zamfir Pop şi Turdeanu’, pentru cine nu vă cunoaşte. Din câte am înţeles eu, Mircea Badea nu a contestat utilitatea locală a acestui tronson. A spus numai că autostrada Transilvania nu a fost începută aşa cum ar fi fost normal, adică de la Oradea sau de la Braşov şi că nici măcar cei 42 de kilometri nu arată ca o autostradă terminată, aşa cum este cea de ocolire a Piteştiului, aş completa eu. O singură dată, din curiozitate, am intrat pe acest drum şi am observat că nu are nici o ieşire. Pentru cine doreşte să ajungă în Cluj sau în Turda tronsonul este de utilitate limitată. Parcă pentru a repara aceste greşeli, pe centura Bucureştiului s-au făcut două ramificaţii, cele de la Tunari şi Ştefăneşti, care intersectează extrem de periculos drumul pe care, teoretic, ar trebui să se circule cu 130 km/h. Nu ştiu de ce, gândindu-mă la tronsonul Turda-Gilău îmi vine în minte drumul asfaltat pe care un primar oarecare şi-l face, din bani publici, de la şoseaua naţională până în faţa casei lui din comuna pe care o păstoreşte. Totuşi o amintire frumoasă am de la acea plimbare pe care am făcut-o pe Autostrada Transilvania: perspectiva deosebit de spectaculoasă spre intrarea în Cheile Turzii.
deci… aventuri in drumul spre si dinspre Rasnov! Asta ca sa nu il uiti probabil!?
Ei da, cum spune si dl Badea:TRAIM IN ROMANIA SI ASTA NE OCUPA TOT TIMPUL!Daca la noi in tara ar fi ceva facut cu cap,poate am trai si noi mai decent.Si n-as vrea sa ma repet dar:Avem o tara foarte frumoasa,pacat ca e condusa de …si prost.