Între rural şi urban

Ludwig Erhard şi Karl Schiller sunt creditaţi cu salvarea economiei germane, după Al Doilea Război Mondial. Că este sau nu aşa, deja reprezintă o problemă de istorie economică. Iar studierea acestei discipline nu reprezintă doar o preocupare scolastică. „Reţetele” redresării economice, fie că au dat rezultate în Germania, în Japonia, sau, mai aproape de zilele noastre, în Polonia lui Donald Tusk, pot servi de inspiraţie, celor care sunt suficient de inteligenţi să tragă învăţămintele de rigoare.

Şi chiar dacă a devenit aproape un truism că oamenii nu învaţă din lecţiile istoriei, cele servite de istoria economică cer un preţ incalculabil de mare pentru inconştienţii tentaţi să le ignore. La urma urmei, o criză de supraproducţie sau o bulă financiară se manifestă între aproximativ aceleaşi coordonate şi azi, şi acum o sută de ani. Rămâne doar ca oamenii inteligenţi să tragă concluziile de rigoare din studiul materialului care li se pune la dispoziţie.

Un asemenea material îl constituie volumul lansat în 10 mai 2011 la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor cu un titlu extrem de sugestiv: „Relaţia rural-urban: ipostaze ale tradiţiei şi modernizării”. Între coperţile sale cititorul găseşte o imagine extrem de complexă a spaţiului rural şi a celui urban, atât din perspectiva ipostazelor analitice, istorice şi actual-prospective într-o abordare descriptivă, dar comparatistă pe teme de istorie, economiei, demografie, geografie, socio-antropologie, relaţii-publice şi comunicare. 
Aşa cum rezultă din secţiunile volumului şi a textelor publicate istoria economiei constituie o osatură solidă a lucrării, dar nu o monopolizează. Viziunea propusă este una foarte ambiţioasă, îmbrăţişând atât trecutul, dar şi prezentul, oferind, în acelaşi timp, prognostice valoroase pentru viitor. E un tablou al detaliilor, al amănuntelor revelatoare, care pot răsturna o prejudecată adânc înrădăcinată; sau, pur şi simplu, să te facă să înţelegi procesul istoric de o manieră logică şi organică.

În România, relaţia dintre sat şi oraş constituie, până în zilele noastre, o realitate de cele mai multe ori dureroasă. Procesul de urbanizare, care în apusul Europei s-a desfăşurat organic, treptat şi în consonanţă cu procesele modernizatoare, la noi a fost comprimat şi precipitat începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi mai ales în secolul XX-lea, dând naştere unor probleme spinoase, unele nerezolvate, pe deplin, nici în prezent. Preţul dezvoltării urbane a fost, de cele mai multe ori, plătit de sat şi, aproape întotdeauna, în defavoarea sa. Rămâne istoriei economice şi altor discipline să ofere explicaţii cu privire la aspectele pozitive şi negative ale trecutului, şi să propună soluţii pentru un viitor mai bun. De la sine înţeles, deci, că un volum dedicat unei asemenea problematici e nu numai bine venit, dar şi extrem de necesar.

La ceremonia prilejuită de lansare, directorul proiectului, Prof. Univ. Dr. Ioan Lumperdean, atrăgea atenţia asupra tulburătoarelor analogii între procese economice desfăşurate în secolul al XIX-lea şi cele din prezent. Exemplul oferit îl constituia construirea căilor ferate transilvănene, cu tot cortegiul aferent de fenomene sociale, politice, economice- cu pandantul său din zilele noastre, când aceleaşi fenomene sunt detectabile în legătură cu realizarea autostrăzilor.

S-ar putea adăuga şi alte amănunte revelatoare, care pot ajuta la înţelegerea situaţiei actuale a teritoriului pe care îl locuim. Doar un exemplu:corelaţia dintre numărul de zile lucrătoare într-un an, pe diferite grupuri confesionale (mai redus la ortodocşi şi uniţi, mai ridicat la romano-catolici, şi mai ridicat la protestanţi) şi nivelul economic diferenţiat în cadrul fiecăreia din aceste comunităţi. Însă oricare din cele 35 de studii cuprinse în volum pot fi citate datorită informaţiilor interesante, nu de puţine ori surprinzătoare şi menite a te pune pe gânduri.

Unul din punctele forte ale volumului îl constituie multidisciplinaritatea demersului. Perspective diferse, din sfera istoriei economice, sociologiei, dreptului, urbanismului, presei etc. se îmbină fericit cu dimensiunea comparatistă oferită de studii referitoare la procese similare din China, Uniunea Europeană etc. O asemenea abordare interdisciplinară, flexibilă, era stringent necesară şi pentru comunitatea academică românească a începutului de secol al XXI-lea, şi ea este pe deplin satisfăcută de volumul prezentat. Şi, pentru a confirma multidisciplinaritatea demersului, lansarea volumului a avut si o componentă vizuală excelentă: o expoziţie de fotografii istorice ilustrând tema volumului, în imagini excelente şi de mare impact vizual. Imaginile scanate provin din colecţii particulare, cărţi poştale ilustrate, din lucrări şi albume de epocă, române şi străine, sau după stampe şi gravuri păstrate în centre şi institute de cercetare, instituţii de artă şi cultură, muzee şi biblioteci din Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, Casa Municipală de Cultură, Centrul de Studii Transilvane, Centrul de Studiere a Populaţiei din Universitatea „Babeş-Bolyai”, Editura şi revista „Tribuna”, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Naţional de Istoria Transilvaniei, Revista „Verso” la care se adaugă Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Muzeul Banatului Montan din Reşiţa.

În sfârşit, o altă reuşită a acestei apariţii editoriale o constituie aspectul şi calitatea tipăriturii. „Ardeleneşte” reprezenta, în trecut, un adjectiv ce subsuma şi calitatea de a fi bine şi temeinic făcut. Volumul de faţă merită o asemenea categorisire, stârnind doar regretul că treaba făcută ardeleneşte a devenit o realitate trecută până şi în Ardeal. Pe scurt, o formă de calitate superioară, îmbrăcând un conţinut consistent şi justificând afirmaţia rectorului Andrei Marga, făcută la lansare, potrivit căreia: „Universitatea Babeş-Bolyai este onorată să fie reprezentată şi prin acest volum”.

Horațiu Damian
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +2 (from 2 votes)
3.671 citiri

Leave a Reply