România (fu)turistică

Săptămâna care tocmai trece m-a dus cu treburi prin afara Clujului. A trebuit să trec prin Apuseni, pe Valea Arieşului.

Până acuma aveam câteva exemple pozitive la capitolul turism, şi toate aparţineau unor localităţi ungureşti, cum ar fi Rimetea ori Sâncrai.

De azi înainte pot spune cu satisfacţie că şi moţii se mişcă la acest capitol. Cel puţin cei dintre Ştei (fost Petru Groza) şi Câmpeni, că de restul nu pot spune, din păcate, acelaşi lucru.

Însă localităţi precum Arieşeni, Gârda de Sus, Scărişoara, Albac, Horia sau Vadul Moţilor, vă recomand să le vizitaţi, şi o fac fără strângere de inimă.

În primul rând că în Alba autorităţile au înţeles un lucru elementar, pe care mai marii judeţului nostru se tot chinuie să-l priceapă, dar nu-i ajută capul (şi gradul de civilizaţie moştenit în cei şapte ani de-acasă, dacă au fost şapte!): nu poţi dezvolta turismul fără şosele decent asfaltate. În munţii judeţului Cluj (cu excepţia unor locuri care tind să concureze în fitze cu „Bamboo”) îţi rupi maşina pe drumuri de care. În Alba, atracţiile turistice şi coclaurii cu peisaje beneficiază de măcar o cale de acces adusă la standardul secolului XX. Sigur e de văzut dacă trebuie asfaltat tot, dacă nu e bine ca anumite zone să fie menţinute în mod voit mai greu accesibile (grecii au rezervat Muntele Olimp exclusiv transportului pe măgăruşi, din acest motiv). Dar oricum, în Apusenii Albei există un început de civilizaţie turistică.

Pe urmă localităţile cu pricina: peste tot vei găsi pensiuni turistice la alegere, preţuri pentru toate buzunarele, confort de la limitele decenţei în sus şi, mai ales, curăţenie (în general). La Gârda de Sus, localnicii au pornit şi un serviciu de transport turişti, pe bază de electrocare- garanţie a ecologismului. Şi exemple asemănătoare pot fi descoperite la faţa locului de către oricine vizitează locul.

Mai sînt multe de făcut. Cel mai deranjant e că noi, românii, departe de a fi conservativi, aşa cum ne taxează şoarecii de bibliotecă, avem o înclinaţie uneori dezechilibrată spre nou. Mă gândesc la insuficienta valorificare a tradiţiilor şi construcţiilor vechi, un punct la care concetăţenii maghiari ne bat detaşat. Am trecut prin zone superbe, dar şi aici mai pătrunde molima termopanului şi a lavabilului, în timp ce clădiri superbe, ca La Moară la Ivan, Moara de la Iarba Rea sau Moara de la Vâltori se deteriorează din indiferenţa noastră, a tuturor. De altfel, cu ocazia tripului am descoperit ce frumos lucru poate fi o moară de apă!

Pe Valea Arieşului am văzut că România ar putea avea ceea ce anglo-saxonii numesc future. Futurologia se ocupă cu prezicerea viitorului. Pentru o Românie turistică, el ar putea să sune bine. Controversatul rege Carol al II-lea ar fi vrut ca România să se dezvolte pe baza turismului, nu a industriei grele. El spunea că industria produce oameni brutali şi neciopliţi, în timp ce turismul aduce după sine rafinament şi civilizaţie. A avut multe păcate regele nostru Carol Caraiman, dar măcar de data asta tind să-i dau dreptate.

Horațiu Damian
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +2 (from 2 votes)
3.103 citiri

Leave a Reply