Doamne, ce vremuri…

Prin 1981, de fapt exact în 1981, am jucat pentru prima dată fotbal în Sala Sporturilor Horia Demian. Apoi am jucat, neîntrerupt, săptămînă de săptămînă, pînă prin 2006…

O să fac un serial cu asta, pentru că, în opinia mea, chiar merită. Am întîlnit acolo niște oameni cu adevărat extraordinari.

Azi mi-am amintit de această chestiune, pentru că regula, acolo, era să jucăm în prima zi a anului nou. Întotdeauna. Era, pînă la urmă, o probă a seriozității. În sensul în care nu îți puteai face de cap în noaptea de Rev știind că a doua zi joci fotbal.

Întotdeauna, fix la ora 10.00, ne vedeam la joc. Și ce jocuri erau…

Am jucat cu sau împotriva lui Dan Anca, Remus Vlad, Zsolt Muzsnay, Ioan Ciocan, Neluțu Sabău, Iordache (portarul), Sorin Bagiu, Dobrotă, Dobrău, Andone, Man Dorin, Țegean, Dragan Petricevici, Ioska Szoke (fotbalist la U și la CFR, cu care am glumit la duș, ca peste 15 minute să moară…) și alții…

Am jucat cu oameni fantastici precum Șerban Doboși, Ovidiu Pintea, Dan Canada, Puiu Banu, Viorel Constantinescu, Țuchi Suciu, Șono Dezmeri, frații Cenan, Țînțaru Columban, Ovidiu Pintea, Marius Frîncu, poloiști, rugbiști, și mulți, mulți alții.

Îmi amintesc toate astea acum, la sfîrșit de an, pentru că pe vremuri asta așteptam, meciul din 1 ianuarie…

Ce vremuri…

Sigur o să revin. Și colegii de atunci m-au rugat să fac o analiză a momorabilelor meciuri de la sală. Promit să fac chestia asta.

PS Am povești fabuloase, chiar o să revin.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +3 (from 3 votes)
1.934 citiri

Leave a Reply