Venice Simplon – Orient – Express în România

Vine Orient Express-ul în România! Care Orient Express? Orient Expres-ul nu mai circulă. A circulat odată, între 1883 și 2009. La Istanbul nu mai merge din 1977! Și totuși confuzia între istoricul Orient Express și Venice Simplon – Orient – Express  nu face decât să crească notorietatea celui din urmă.
Primul Orient Express a fost un tren al Companiei Internaționale a Vagoanelor de Dormit (Compagnie Internationale des Wagons-Lits), societate fondată în 1882 de belgianul Georges Nagelmackers, care avusese ocazia să petreacă 10 luni în America. În acest timp a călătorit mult, inclusiv cu vagoanele Pullman, realizând că și Europa ar fi o bună piață bună pentru acest tip de transport de noapte pe distanțe lungi. Orient Express-ul a fost scos de pe piață de concurența trenurilor de mare viteză și a companiilor aviatice low cost.

Compania Venice Simplon-Orient-Express a fost înființată în 1982 de americanul James Sherwood. În 1977 el cumpărase două dintre vagoanele care făcuseră parte din garnitura Orient Express-ului care tocmai pusese punct traseului spre Istanbul. Sherwood a investit 16 milioane de dolari în cumpărarea și refacerea a 35 de vagoane, punând în circulație noul tren de lux pe ruta Londra – Veneția, începând cu 25 mai 1982.

Astăzi, acest tren de lux are curse spre marile orașe ale Europei. Prețurile, pentru oamenii de rând sunt astronomice, echivalente cu cele plătite de iubitorii de croaziere. Un drum de la Londra la Paris costă 710 euro! Doar o zi, fără să dormi măcar în ultraelegantul tren. Cât despre celelalte prețuri le puteți vedea aici.

De două ori pe an, în drum de la Paris spre Istanbul și la înapoiere, atunci când stația terminus este Veneția, Venice Simplon-Orient-Express oprește și în România, la Sinaia, pentru vizitarea castelului Peleș și la București, unde călătorii petrec o noapte.

Dornic să văd și eu acest tren de aproape m-am îndreptat spre Gara de Nord, fără să mă grăbesc, convins fiind că și acest tren va întârzia. Totuși să vezi minune. A venit chiar la timp! Gara era împânzită de oameni, mai în uniformă, mai în haine civile, foarte vigilenți, lăsând numai presa să ajungă pe peron. Cu greu reușesc să le arăt legitimația pe care mi-a cerut-o un tânăr îmbrăcat într-o cămașă albă. Puțin mai târziu, văzând niște aurolaci care, cu toată opoziția a doi polițiști, insistau să sară gardul, le-am dat dreptate oamenilor de ordine.

Făcusem doar câțiva pași pe peron când văd o locomotivă autohtonă trăgând după ea trenul de lux. Dezamăgit, m-am gândit de ce oare dacă s-au investit atâția bani în refacerea trenului, nimeni nu s-a gândit și la locomotiva cu aburi care dădea tot farmecul trenurilor de odinioară! Trecând de locomotivă n-am mai putut să zic nimic de rău. Vagoanele erau strălucitoare; personalul trenului s-a strâns la primul vagon și, în fata unui covor pe care era scris numele trenului, și-au salutat, zâmbind, călătorii. Faza cu covorul am ratat-o pentru că mă uitam la gentilețea cu care stewarzii ajutau doamnele să coboare din tren.

Puțin mai departe călătorii care coborâseră deja îi urau „La Mulți Ani!” unui steward care zâmbea ușor stingherit. Frumos, chiar foarte frumos! Din păcate, în același timp mi-am reamintit discuția unei doamne nemulțumite de curățenia din toaleta unui tren Inter City autohton, cu Nașu’: „Ce vrei cucoană să ți-o curăț eu”…

Merg până la capătul trenului admirând și fotografiind vagoanele albastre, strălucitoare cu inscripții aurite. Vagon restaurant, vagon bar, vagon de dormit, compartimente elegante pe care le poți doar întrevedea prin geamurile oglindă sau prin ușile întredeschise. O clipă mă simt rușinat. Parcă aș trage cu ochiul acolo unde nu ar trebui. Și poate că așa și este. De ce să privesc acolo unde foarte puțini români ar putea să urce, acolo unde înainte să plătească s-ar gândi la faptul că ar putea cumpăra o mașină cu banii de pe biletul de tren pentru Orient Express-ul care te duce, în șase zile și cinci nopți, de la Paris la Istanbul: 7260 euro cabina pentru două persoane! Dar un bilet de la Londra la Paris parcă ar mai merge…

Lăsând în urmă trenul, să se odihnească peste noapte și gândindu-mă la turiștii care, probabil, vor invada centrul vechi, ochii îmi cad peste un amănunt care-mi scăpase: coșurile de gunoi din zona trenului erau noi, iar sacii de plastic nefolosiți!

P.S. La plecarea din România, pe la Sighișoara, trenul Venice Simplon-Orient-Express a fost atacat cu pietre.

Zâmbind amar mă gândesc: nu cumva și atacatorii au văzut discrepanța dintre locomotiva autohtonă și vagoane de lux ale acestui tren particular, fiind și ei oripilați de această alăturare? Hai să fim serioși. Au aruncat cu pietre într-un tren oarecare pentru ei, așa ca să le mai treacă timpul, cum se întâmplă de multe ori în România, dar nimeni nu consideră acest fapt un eveniment, motiv pentru care nimeni nu ia măsuri. Poate acum…

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +17 (from 17 votes)
5.768 citiri

1 comment to Venice Simplon – Orient – Express în România

Leave a Reply