Am primit această informație și m-am gîndit că merită popularizată. Jocul de Go țin minte că a pătruns în Cluj înainte cu puțin de 1989 așa cum țin minte că mai toți amicii erau atrași, mai mult sau mai puțin, de Go. Apoi, pentru că era totuși cam complicat pentru mintea noastră, rînd pe rînd l-am abandonat. Iată că niște studenți deștepți l-au readus în actualitate, la Cluj, cu acest campionat european studențesc ce se va desfășura între 18 și 20 septembrie, la Institutul Confucius de pe str. Teodor Mihali nr.59, în organizarea Federației Române de Go și a Clubului de Go Sakata Cluj.
Am primit și un scurt îndreptar, care poate să vă folosească:
Go-ul este un joc de strategie atestat cu izvoare arheologice ca având peste 3000 de ani. Go-ul combină elemente simple ca liniile drepte, cercul, alb sau negru pentru a crea încă cel mai complex joc de strategie cunoscut omenirii. În comparaţie, izvoarele arheologice ale şahului, jocul de strategie cel mai de succes al zilelor noastre, nu au o vechime mai mare de 1500 de ani. Go-ul se răspândeşte din China, ţara de origine, în celelalte ţări ale Extremului Orient, dar cel mai mare succes îl are în Japonia unde devine modul preferat de petrecere a timpului liber al claselor conducătoare.
Go-ul a patruns tarziu in Europa, prima descriere intr-o limba europeana fiind scrisa de-abia in 1694 de Thomas Hyde in latina. Primul european care a incercat sa popularizeze jocul in Europa a fost un inginer german, Oscar Korschelt, incepand cu anul 1884.
În România, Go-ul a început să pătrundă în perioada interbelică. Cel mai vechi jucător român, Walter Schmidt, a început să îl practice la mijlocul anilor 40, când a descoperit un set de Go în podul unei case.
Istoria Federaţiei Române de Go se leagă de câteva nume ca: Radu Baciu, Gheorghe Păun, George Stihi sau Walter Schmidt. La începutul anilor 80, matematicianul Gheorghe Păun, acum membru al Academiei Române, începe să publice o rubrică de iniţiere în Go în revista Ştiinţă şi Tehnică. Apar cluburi de Go nu numai în Timişoara şi Bucureşti dar şi în Bacău, Braşov, Cluj sau Sibiu.
În 1987 se infiinţează Sub-secţia de Go din cadrul Secţiei de Şah Electronic şi Jocuri Logice a Federaţiei de Şah.
După 1990, cluburile române de Go reuşesc să infiinţeze Federaţia Româna de Go, cu Gheorghe Păun ca prim preşedinte. Daca, din punct de vedere organizatoric, Gheorghe Paun si George Stihi sunt oamenii cei mai importanti pentru dezvoltarea initiala a Go-ului romanesc, trebuie spus faptul ca Radu Baciu a fost fara indoiala sufletul comunitatii romanesti a jucatorilor de Go. Imensa lui dragoste pentru joc, energia lui neobosita si dorinta de a cunoaste si creste noi jucatori au facut ca de la mijlocul anilor 70, cand probabil jucatorii de Go din Romania se puteau numara pe degete, si mijlocul anilor 90, comunitatea Go-istilor romani sa creasca la cateva sute de membri iar taria lor sa faca un salt la fel de impresionant.
Jucătorii români au crescut constant în tăria de joc de la mijlocul anilor 70 astfel că după 1990 România se putea mândri cu din ce în ce mai mulţi jucători de nivel dan şi, inevitabil, România cucereşte primul titlu european prin Robert Mateescu la Campionatul European din 1998.
Cătălin Ţăranu, cel mai puternic jucător european, ajunge 5 dan profesionist dupa 10 ani de studiu în Japonia. De asemenea, dupa întoarcerea în Europa, Cătălin cucereşte la rândul sau un titlu european. Go-ul romanesc e, de asemenea, mandru si cu rezultatele la invatatura ale practicantilor sai. In conditiile in care rata de promovabilitate a absolventilor de liceu din Romania a fost de sub 50% in ultimii ani, absolventii care practica Go iau note de la 9 in sus.