Am făcut cafea la nisip, la Francesca. Am și vîndut-o pe bani buni pictorului Virgil Dobîrtă

Le-am făcut pe plac celor de la Francesca și le-am arătat cum se vinde rapid o cafea. Una care în loc de caimac a avut ciubuc. 

Adevărul că m-a tot bătut la cap Dinu Gherman cu scula aceea teribilă de făcut cafea turcească la nisip, o mașinărie ce costă ceva, din cîte am înțeles. Eu l-am tot amînat, spunîndu-i că am băut pe vremuri cafea la “nisip-la-nisip”, la doi pași de Francesca, era pe Doja acea cafenea, vizavi de Central. Și-n nisip se scufundau și 20 de cafele, cîteodată, și erau la mare trecere.

N-aș fi crezut însă că mașinăria asta mică și cochetă de la Francesca scoate tot atît de bună cafeaua turcească la nisip…

Am trecut la aparate și-a picat și-un client, Virgil Dobîrtă, amicul meu cu care avem un proiect cu care se prea poate să spargem niște norișori prin octombrie sau noiembrie…

Și l-am taxat. Cică o cafea din asta costă 10 lei. Dar eu i-am cerut direct și ciubuc, pe care l-am băgat la fel de rapid în buzunar.

Pontul a fost că am făcut două cafele, așa că una eu, una el, băute pe îndelete, în recipiente speciale, după cum vă puteți convinge.

Măi, eu zic să încercați cafeaua asta la nisip. Dinu ține la faptul că această cafea e chiar turcească, a adus-o din bazarul din Istanbul, așa că pînă mai ține stocul…

Dacă unora le va aduce aminte de vremurile de altădată, altora le va crea o experiență faină, pentru că și să urmărești procesul ăla în care conu Dinu scufundă și rotește, și scufundă și iar rotește ibricul în nisip, și tot merită…

 

 

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +1 (from 1 vote)
2.486 citiri

Leave a Reply