Viața într-o fostă capitală culturală din centrul Europei

Amicul noastru Valentin Todea se află la studii în Plzen. Și-a fost destul de amabil încît să ne scrie cîte ceva despre acest oraș și despre trăirile sale de acolo. Nu de alta, dar e cam de multă vreme pe-acolo și s-a obișnuit… Găzduim azi un prim episod și apreciem articolul la justa lui valoare. Iată-l, în cele ce urmează: 

„Experiența de a trăi în orașul Plzen din Republica Cehă pentru o perioadă de timp este una pe care nu regret că am ales să o încerc, fiind un loc în care poți găsi destule lucruri de făcut, în ciuda faptului că este populat de mai puțin de 200.000 de locuitori. La prima vedere, arhitectura și curățenia de aici sunt aspectele pozitive pe care le poți remarca. După un timp, observi organizarea de care dau dovadă cei de aici și facilitățile puse la dispoziție pentru a te descurca cât mai ușor în viața de zi cu zi. Faptul că în anul 2015 acest oraș a deținut titlul de Capitală Culturală Europeană a contribuit semnificativ la dezvoltarea lui, fiind vorba de pregătiri îndelungate pentru a ajunge la un anumit statut. Ca în orice oraș de dimensiune medie, activitățile principale se desfășoară în centrul acestuia, unde totul este ordonat și pus la punct în mici detalii. Punctul zero îl reprezintă Piața Republicii, foarte similară cu Piața Matei Corvin din Cluj, acolo unde se găsește și catedrala Sfântului Bartolomeu, ce are un turn de 102 metri, care poate fi vizitat de turiști, fiind cel mai înalt din Cehia.

Artă dar și… bere

În oraș se găsesc câteva galerii și muzee pentru iubitorii de artă, dar pentru devoratorii de bere principala atracție o reprezintă Fabrica de Bere Pilsner Urquell, situată chiar lângă stadionul echipei de fotbal. Acolo sunt organizate tururi ghidate și în limba engleză, vizitatorii având șansa de a intra în vechile tuneluri subterane și de a gusta o bere făcută special pentru turiști. Urbea din Bohemia de Vest are numeroase locuri de relaxare, fiind în principal un orășel liniștit, cu excepția câtorva seri pe săptămână.

Cum e cu mîncarea…

Adeseori poți auzi în jurul tău vorbindu-se românește, mulți compatrioți venind în aceste părți pentru un trai mai bun. Restaurantele se golesc destul de repede în comparație cu orele târzii la care poți găsi destui clienți în localurile de la noi, cehii având un stil de viață diferit din acest punct de vedere. Pentru că oriunde există și minusuri, trebuie să spun că mâncarea tradițională de aici nu e pe gustul meu și nu e ceva ce aș mai mânca vreodată, de multe ori fiindu-mi dor de bunătățile din România. Totuși, compensează la capitolul bere, unde pot spune că aproape excelează.

De asemenea, uneori e destul de greu să găsești vorbitori de engleză. O atracție o reprezintă și meciurile de hochei, un sport nou pentru mine dar foarte spectaculos din toate punctele de vedere. De altfel, locuitorii din Plzen sunt norocoși, pentru că atât echipa de fotbal cât și cea de hochei, HC Skoda Plzen, sunt formații de top și sunt obișnuite cu performanța. Un alt plus în a locui aici este distanță față de Praga, unde poți ajunge într-o oră și jumătate de mers cu mașina sau trenul. Capitala Cehiei este un loc care mă surprinde plăcut de fiecare dată când îl vizitez, fiind într-adevăr un extraordinar centru cultural pe care nu te saturi să îl parcurgi.

Și, desigur, despre fotbal…

Fiind fotoreporter sportiv, am avut ocazia de a surprinde în imagini partida din Europa League dintre Viktoria Plzen și FCSB (Steaua), încheiată cu victoria cehilor, scor 2-0. Fiind poziționat în repriza a doua lângă galeria formației gazdă, am auzit câteva lucruri „interesante” din partea ultrașilor locali, de la „țig..ii, țig..ii” până la o înjurătură românească împotriva echipei românești foarte comună pe stadioanele noastre, aceștia făcându-și temele probabil și dezvoltând în timp un anumit nivel de dispreț față de formația bucureșteană, de-a lungul timpului roș-albaștrii dându-le destule bătăi de cap, alături de alte echipe din țara noastră. La câteva ore după meci, încă puteai vedea români îmbrăcați în culorile tricolorului prin oraș care circulau în tramvai „cu nașul”, după cum tocmai ei se lăudau. La stadion, unul dintre românii prezenți în zona pentru presă a făcut un comentariu legat de hostessele pregătite să ajute în timpul conferinței, toate aceste situații amuzându-mă”.

Un articol de Valentin Todea

 

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +1 (from 1 vote)
250 citiri

Leave a Reply