Fabrica de Tricotaje Someșul, primul episod

Fabrica de tutun. Sursa:
http://greenstone.bjc.ro

O să ne ocupăm puțin de istoria acestei fabrici care a fost într-o vreme un reper pentru Cluj datorită “rezultatelor în producție” dar și datorită farmecului construcției ridicate în anul 1860 pe terenul unor grădini ce aparțineau baronilor Josika. Între timp a dispărut cu totul și clădirea, și fabrica, pe locul acesteia funcționînd acum modernul The Office

Facem această încercare din mai multe motive, printre care și unele de ordin personal. L-am cunoscut foarte bine pe directorul acestei fabrici, ing. Szalma Janos, fiul acestuia fiind prietenul meu din copilărie. De asemenea mai pot adăuga că am frecventat grădinița fabricii, deși nu îmi amintesc nimic despre asta, Am găsit doar o poză care atestă acest lucru, una în care sunt alături de frații Feneșan (Florin și Adrian). Și nu în ultimul rînd, asta îmi amintesc foarte bine, am petrecut mult timp făcînd sport în spatele fabricii, la Ștrandul Record, acolo unde jucam fotbal, baschet, tenis, ping-pong, înotam alergam la nesfîrșit. În plus, și cu asta încheiem explicațiile, bunica mea a lucrat la Fabrica de Tutun iar mama la Fabrica de Tricotaje Someșul. Ea mi-a dat și lucrarea de unde mi-am luat informațiile, o monografie apărută în 1980 cu autorii Cornel Rusu și Pompei Bora. 

Revenind la istoria clădirii, să spunem că mai bine 100 de ani  a adăpostit Fabrica de Tutun. Din 1962 acolo avea să își desfășoare activitatea Fabrica de Tricotaje Someșul (înființată fiind în 1930) iar în 2007-2008 aceasta a fost demolată. A “trăit”, așadar, 148 de ani.

În perioada de înflorire a Fabricii de Tricotaje Someșul s-a construit de către conducerea acesteia și Ștrandul Record, acolo unde funcționau terenuri de tenis, două bazine de înot și chiar și o popicărie. Mii de clujeni umpleau pînă la refuz acest ștrand, unul care rivaliza serios cu cele existente, Ștrandul Municipal și Bazinul din Babeș (chiar dacă acesta din urmă rămîne, pentru majoritatea, imbatabil).

………………………………………………………………..

Reoconstituind istoria Fabricii de Tricotaje Someșul aceasta are ca punct de pornire anul 1930 atunci cînd în Cluj apare Fabrica de Ciorapi Laszlo și Turk, cu sediul pe strada Rugului 26, azi Scorțarilor. Aceasta poate fi considerată prima ca vechime și una dintre cele mai importante care au intrat în componența Fabricii de Tricotaje Someșul la ființare, în 1930. Să menționăm că Laszlo Eugen era cetățean român iar Oscar Turk cetățean german, fiecare avînd cîte 50 la sută din acțiuni. Societatea aceasta era condusă de un consiliu de administrație. Un lucru foarte interesant, printre membrii grupului Laszlo Eugen se număra și prof.dr.Iuliu Hațieganu, primul rector al Facultății de Medicină din Cluj, o personalitate marcantă a acestui oraș, întemeietor al Parcului care azi îi poartă numele. Iată cum arăta partea consiliului de administrație a grupului Laszlo Eugen: 

-Laszlo Eugen

-soția lui Laszlo Eugen

-dr.Iuliu Hațieganu, profesor universitar

-dr. Kertesz Eugen

-Laszlo David

La început fabrica avea 30 de angajați dintre care 15 muncitori necalificați, 12 muncitori calificați, 1 contabil șef, 1 maistru și 1 chimist.

Pentru producerea ciorapilor foloseau fibre Agla și Bemberg, aduse din Germania. Fire, ace, piese de schimb, coloranți, toate erau aduse din Germania însă toată producția era desfăcută în România. În 1932 grupul Turk se retrage și Laszlo Eugen preia controlul integral. În 12 aprilie 1933 fabrica își deschide o sucursală la București, pe str. Gabroveni 33, unde sunt transferate secțiile de vopsit și finisat. Fabrica trece la denumirea de “Ady” la 4 mai 1936, se dezvoltă foarte mult mai ales la București iar în 1937 numărul de angajați ajunge la aproape 25o.

În 1938 se ia hotărîrea ca totul să funcționeze doar la Cluj, renunțîndu-se la București.

În 1940 jumătate din acțiuni sunt vîndute de către Laszlo Eugen unui grup din Ungaria, de acolo venind și  directorul general, dr. Farkas Ladislau. Consiliul de Administrație în frunte cu dr. Iuliu Hațieganu și dr. Pop Ionel demisionează. În 1943 grupul dr. Farkas Ladislau se retrage și predă acțiunile grupului dr. Kiss Endre, care devine director general.

La 26 aprilie 1944 , în urma apariției legilor rasiale, Laszlo Eugen, cetățean român de origine entică evreu este deportat dar ajunge pînă la urmă în Israel.

După naționalizarea din 1948 societatea își schimbă numele în “Ady-Endre” și trece în proprieteatea statului.

Conducerea trece la “tovarăși”, în frunte cu Farkas Martin, director și Popovici Gheorghe, contabil șef.

În Cluj existau în acea vreme mai multe fabrici. Se impunea unirea lor. Astfel, fabrica “Helios” (formată din mai multe secții și ateliere) își mută sediul pe strada Moților 58, pe fostul sediu al Fabricii de Săpun “Heinrich”. Apoi, în 1952 vine vremea să se unească cu “Helios” si “Ady -Endre” iar în 1955 și Fabrica de Tricotaje “Victoria”. Se poate vorbi, așadar, despre o unire a forțelor.

În 1952 se schimbă denumirea din “Helios” în “Varga Katalin”, întreprindere de stat. Sediul central, pe Moților 58 iar puncte de lucru pe Scorțarilor 26 (pe locul fostului Ady-Endre) și pe Voltaire 9. Conducerea întreprinderii Varga Katalin le are în frunte pe Ordentlich Ghizella și Rozenfeld Ella, prima ca director și a doua ca director tehnic.

În 1960 un colectiv de ingineri printre care se număra și Szalma Janos inventează o mașină revoluționară de fixat ciorapi din fire poliamidice, o mașină care rivaliza cu cele din Occident.

(Sfîrșitul primei părți)

Surse info: Întreprinderea de Tricotaje Someșul Cluj-Napoca 1930-1980, Monografie Istorico-Economică, autori Cornel Rusu și Pompei Bora, Cluj Napoca 1980.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +1 (from 1 vote)
718 citiri

Leave a Reply