Muzică și oameni de salon. La Kvartett, în centrul Clujului

Prof. Călina Negreanu

Vi s-a întîmplat și vouă: căutați un lucru prin sertare și dați de ceva prețios, ceva ce ținte de suflet, ceva ce vă aduce aminte de niște momente din trecut la care țineați. Și-atunci parcă timpul se oprește un pic, cotidianul poate să mai aștepte, e momentul de glorie al reveriei. Am pățit-o și eu, recent, într-o zi în care, dacă vă puteți închipui, ne pregăteam împreună cu un prieten să cumpărăm…un pian.

Bine, ca să punem lucrurile în ordine, pianul era o pianină și el cumpăra, amicul meu. Eu eram acolo în calitate de “expert”, în virtutea faptului că am cîntat 8 ani la pian, în liceu. E ca și cum ai spune că te pricepi să urci un munte pentru că în copilărie ai urcat cu degetele pînă în vîrful unui mușuroi de furnici. Dar mă rog, am fost cooptat în această acțiune? Am fost.

Și-acum să vă povestesc:

Pianina pe care o căutam era una mecanică. Nimic însă nu s-a petrecut mecanic, ba dimpotrivă.

Am descoperit la fața locului o lume. O lume cu doi oameni, un tată și-o fiică și multe, foarte multe pianine. Bine, familia e formată din încă doi membri, o mamă și-un fiu completînd de fapt cvartetul care-a și dat numele magazinului specializat din centrul Clujului: Kvartett (strada Moților 103)

Pasiunea celor patru pentru muzică s-a materializat în această afacere de familie ce tocmai împlinește 12 ani. Tatăl e chitarist, fiica e pianistă, fiul clarinetist și mama e melomană declarată și confirmată.

                                                                                     Locul 

“Afacere” nu sună bine. Locul e mai degrabă, așa cum se și pretinde, un adevărat salon de piane și pianine, unic în Transilvania. Iar profesionalismul e cuvîntul care definește cel mai bine atît locul cît și oamenii care țin viu acest salon. Ei, oameni și piane, au participat la tîrguri de instrumente la Frankfurt, unde au cunoscut mari companii si constructori de piane, astfel obținînd experientă în testarea pianelor si reușind să descopere și să facă diferențele între multitudinea de mecanisme. Au vizitat fabrici de piane in Germania: Bluthner, Grotrian, Bechstein, Schimmel, toate aceste acumulări avînd darul de a le rafina cunoștințele în materie. Mai mult, și-au extins aria de cunoștințe și în materie de chitare, instrumente de suflat și accesorii pentru acestea, ceea ce dă salonului o notă de diversitate.

                                                                                Oamenii

Și pentru că acolo i-am prins doar pe doi dintre membrii cvartetului, să vorbim și despre ei:

Marius Hăndăbuț e tatăl.

E chitarist, acordor, tehnician de piane, vopsitor de  piane, specialist în reglarea mecanismului de  pian sau pianine și mai e ceva. Știți probabil expresia: “unii cîntă la pian, alții doar cară pianul”. Ei bine, Marius Hăndăbuț și cîntă și cară piane și pianine, avînd metode proprii și într-unul și în celălalt dintre cazuri.

Marius Hăndăbuț e un Univers în mic: pasionat pînă la Cer și înapoi de ceea ce face. Nu doar că explică lucruri într-un mod cît se poate de logic și clar dar își însoțește cuvintele cu exemplificări mereu la îndemînă, luate din cărți de specialitate, cărți care înconjoară și însuflețesc o dată în plus acest loc. Omul nostru poate recondiționa un pian de la A la Z, cunoaște o mulțime de mărci de piane și îți poate vorbi despre asta o zi întreagă fără să te plictisească.

Călina Negreanu e fiica.
E profesor titular de pian la Colegiul de muzică “Sigismund Toduța” din anul 2007. Vă amintiți, e anul în care a luat ființă și salonul lor de piane, Kvartett…
A luat-o așa cum se ia arta aceasta, pas cu pas: liceul, Conservatorul, apoi chiar și un master în arta interpretativă.
Povestea devenirii ei muzicale e captivantă, așa cum e și atmosfera pe care o degajă atunci cînd se așează și cîntă la pian în acest salon care se transformă, cu această ocazie, într-o mică sală de concert. Călina a terminat Conservatorul și imediat a și vrut să se lase de muzică dar s-a răzgîndit în momentul în care și-a descoperit vocația: aceea de a lucra cu copiii. În timp ce făcea masterul s-a hotărît să dea examen pe post și a devenit profesor “din prima”. Și spune că asta îi place să fie: profesoară de pian. Să lucreze cu copiii, pentru că nimic nu i se pare că este mai sincer, mai direct și chiar mai haios decît asta. Spune că elevii au nevoie de muzică. Elevii, mai mult decît oricine. Pentru că, spune Călina, muzica îi sensibilizează iar noi avem nevoie de asta, de emoție în primul rînd, toată viața.
                                                                           Atmosfera salonului 
Totul s-a schimbat, în ziua aceea, în momentul în care a trebuit să alegem pianina “cîștigătoare”. A venit vremea ca profesoara să ne cînte la pian, asta ca să vedem cum “sună” instrumentul pe care aveam să îl ducem acasă. Și-atunci, în momentele care au urmat, parcă toată viața noastră “suna” altfel. Uitasem amîndoi că afară ploua, că drumul de la mașină pînă la acest magazin de piane l-am făcut zgribuliți, pe sub streșini, cu umbrelele deschise și ocolind bălțile. Uitasem că aveam și altele pe cap în ziua aceea, uitasem poate și de ce-am venit pînă acolo. Muzica ne învăluia și toate pianele ni se păreau minunate.
Bine, prietenul meu a cumpărat doar unul, să ne înțelegem. Unul și bun, după cum avea să declare după ce s-a și cîntat la el la noul amplasament. Negocierile au durat mai puțin de un minut, transportul cică ar fi fost la fel de fin precum concertul ad-hoc de care am avut parte în acea zi iar garanțiile au fost stabilite, ca termen, la 4 ani.
                                                                                 Recomandare 
Nu vă feriți să cumpărați cuiva o pianină. E un cadou cum nu se poate mai potrivit. Nu ocupă mult loc în casă, costă cam cît o pereche de ochelari de firmă și ați văzut ce spune profesoara de pian: sensibilizează , oferă emoții, deci face mult bine omului.
Iar pentru cei cărora vă surîde ideea de a vă îndruma copilul spre muzică, povestea ne-a rezumat-o tot doamna profesoară Călina Negreanu:
-există lecții gratuite pentru copiii de 5 ani la Grădinița Muzicală de pe strada Paris 60, în fiecare miercuri de la ora 16.30
-pentru a intra la liceu se face o testare cu caracter admis-respins (reproducerea unui cîntec cu vocea, tactarea de ritm, recunoașterea de sunete groase-subțiri și se verifică mîna, conformația ei)
-în clasa întîi se pot urma două instrumente, pian și vioară, din clasa a treia se poate trece la violoncel iar din clasa a cincea la instrumentele de suflat.
Și ne-a mai spus ceva doamna profesoară: muzica ne face mai atenți, mai deștepți, mai sensibili, ne învață să fim competitivi dar și realiști.
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)
419 citiri

Leave a Reply