Baschetul nostru tradițional s-a disputat, astăzi, în formula 4 pe 4, ambele echipe beneficiind de spații largi. Jocul a fost unul dinamic… chiar plăcut ochiliul, aș putea spune.
Iată și componența celor două echipe: Ovidiu Blag, Liviu Ciucă, Mihai Miclăuș și Rus Daniel vs. Florin Cherteș, Mădălin Negoiță, Radu Simu și subsemnatul.
Echipa coordonată de Blag a început în forță, iar după două meciuri tabela arăta 2-0, deși putea fi 1-1 sau 0-2. Au fost mai buni pe faza de construcție, au pasat bine și au punctat în momentele cheie. Aș putea spune că aceleași lucruri le-am făcut și noi, dar n-o spun. V-aș minți.
După o scurtă pauză de hidratare… am revenit mult mai motivați. În minutul 4, al meciului trei, era deja 3-0 pentru noi… moment în care, în urma unui fault grosolan, microfoanele de fond au surprins o discuție puțin mai aprinsă între mine și Miclăuș. Meciul a fost întrerupt preț de câteva minute, până s-au luat măsurători pentru o ușă nouă. La reluarea jocului, ne-am văzut de treabă și am reușit să câștigăm datorită unei aruncări senzaționale reușită de Chertes în ultima secundă de joc. Era 2-1 la general și cu toții ne gândeam la o “remontada”.
În meciul patru noi am arătat o tranziție pozitivă incredibilă, mai ales pe flancuri. După o luptă crâncenă am reușit să trimitem confruntarea în “decisiv”. Aici intervine ghinionul. Chertes… în mare formă… și-a dorit prea mult victoria, iar în urma unui atac furibund a suferit o contractură la bicepsul femural. Știți cum zic? Scorul era 8-7 pentru noi, însă am fost nevoiți să declarăm “forfait”.
Am dat-o la pace și s-a trecut direct la executarea loviturilor de pedeapsă pentru a stabili cine scrie cronica.
În minutele ce urmează vă propun o scurtă caracterizare a celor prezenți pe parchet… începem cu gazdele de azi:
Blag – coordonator de joc prin definiție. S-a demarcat exemplar și a arătat un calm incredibil în fața coșului, sau mai bine zis în lateralul lui. Are acolo o poziție, cam în 40-45°, de unde nu prea ratează. Dacă nu juca Florin așa bine, Blag avea mari șanse să își treacă numele pe titlul de MVP.
Liviu Ciucă – vice-capitan. Un jucător box-to-box care străpunge apărările adverse cu succes. Și-a lansat, de multe ori, colegii prin pase exacte, cerebrale și a fost precis în “căciulă”. A marcat și de la distanță, mai ales în primele două meciuri.
Rus Daniel – un pivot foarte bun. N-am spus-o, dar o repet… e greu să-l ții. În spațiul de 2p se simte ca peștele în apă. Se poziționeaza bine și, când prinde câte o zi bună, e printre cei mai buni marcatori. E și bun încasator…
Mihai Miclăuș – a intrat în multe combinații, un-doiuri rapide, mai ales cu Rus și cu Ciucă. A marcat tot ce era de marcat, deși a avut de suferit în urma unor faulturi și a trebuit să consulte VAR-ul de vreo 2-3 ori. A jucat bine, în nota echipei.
Iar acum… oaspeții:
Florin Chertes – MVP e puțin spus. A fost excelent, senzațional, nemaipomenit! A jucat la superlativ. Pătrunderile sale devastatoare pot fi oprite doar de un pilier de națională. Ba mai mult, a marcat și de la mare distanță. Mult.
Mădălin Negoiță – acest Usain Bolt al mișcării noastre. Are o viteză incredibilă, se poziționează bine și vede excelent jocul. Face ambele faze și le face bine. Peste toate acestea are și o stângă necruțătoare. Ne-a dovedit și astăzi că joacă la fel de bine precum comentează.
Radu Simu – e pe o pantă ascendentă. După accidentările din trecut, acum redescoperă dragostea pentru baschet. Azi a fost cel mai tehnic jucător din echipa noastră și a dovedit că, prin driblingurile sale, poate scoate oricând din joc un adversar. Ne-a coordonat bine și a trecut și la munca de jos, reușind câteva recuperări importante.
eu – și eu pot scoate din joc orice adversar… bine… nu prin driblinguri, dar se pune.
A fost o mișcare bună. Păcat ca s-a întrerupt meciul decisiv din cauza accidentării lui Chertes. Eu zic că puteam câștiga. Gurile rele spun că nu. Acum… vă rămâne vouă… specialiștilor din studioul de emisie… să trageți concluziile.
