Mihai Vasile

Câte ceva despre mine, alpinism şi… scris

În 1981-1982 l-am cunoscut pe Valentin Borda pe atunci redactor la editura Sport-Turism şi la rugămintea dânsului am rescris capitolul de turism dintr-o cărţulie despre Bucegi. Din păcate efortul meu nu a fost onorat nici măcar cu o notă de subsol! Era perioada când Niculae Baticu scosese, tot la editura Sport-Turism, volumul Amintirile unui alpinist. Poate mulţumit de cum a ieşit capitolul amintit mai sus, sau poate din alte considerente care-mi scapă, domnul Borda mi-a propus să scriu un ghid despre o zonă montană a ţării. Am ales Masivul Ciucaş dar un ghid cu acest titlu era gata să apară în colecţia „Munţii Noştri”. A doua alegere a mea s-a îndreptat spre Cheile Turzii despre care nu mai scriseseră până atunci decât: Erasmus Julius Nyárády – Cheia Turzii, lucrare monografică (1937);  Alexandru Bartha şi E. I. Nyárády – Cheia Turzii, Ediţia Mică a monografiei mai sus amintite (probabil 1937); Maxim Pop şi Alexandru Bartha – Cheile Turzii (1973).

În 1986 apare, în 25.000 de exemplare, lucrarea Turism şi alpinism în Cheile Turzii, carte pe care am scris-o împreună cu prietenul meu Mircea Barbelian. Noutatea ei a fost prezentarea cu descriere şi schiţă a tuturor traseelor de alpinism pitonate în Cheile Turzii până în anul 1985.

La îndemnul domnului Niculae Baticu, între 1990-1991, am publicat câteva articole în Muntele – Buletinul Clubului Alpin Român.

Din 1991 până în 1995 am avut o primă colaborare de lungă durată la revista România pitorească şi cu domnul Mihai Ogrinji. Articolele despre Cheile Turzii, Prăpastia Ursului din Piatra Mare, Cheile Râşnovului, despre acţiunea de salvare din Bucegi, despre ascensiunea mea pe Aneto (3404), cel mai înalt vârf din Pirinei, sau despre traseele de alpinism făcute de prietenul meu Marian Stoica prin Scoţia, s-au completat cu cele care au tratat întâlnirea UIAA de la Benasque (noiembrie 1994) unde tema de discuţii fost pregătirea instructorilor voluntari UIAA, sau cu cele care au amintit de problemele interminabile din sânul Clubului Alpin Român.

Din 1995 am pierdut legătura cu Rp, cu care am reluat colaborarea abia în 2007. Începând cu numărul 433-434 (ianuarie-februarie 2008) am devenit redactor iar din numărul 439-440 (iulie-august 2008), redactor şef adjunct al revistei România pitorească. M-am bucurat că în acest timp, împreună mai mulţi iubitori ai muntelui şi alpinismului, am reuşit să aduc omagiul nostru unor personalităţi ale alpinismului românesc precum Niculae Baticu – la zece ani şi Octavian Brătilă-Bulinel – la doi ani, de la trecerea lor în nefiinţă, sau să strâng, într-un colaj de 11 pagini, articolele ale unor alpinişti care au marcat istoria cuceririi româneşti a Peretelui Nordic al Eigerului (Andrei Beleaua, Florin Ularu, Janos Török, Zsolt Török). Îmi aduc aminte cu plăcere de articolele în care am relatat ce s-a întâmplat la Buşteni, la Cupa Mondială de Căţărare pe Gheaţă, de prezentarea unor cărţi de o importanţă deosebită pentru alpinismul mondial apărute în prestigioasa editură Guérin din Chamonix dar şi de o mulţime de alte texte în care povestesc despre locuri de o frumuseţe deosebită atât din ţară cât şi din lume.

Asta a fost până acum. Ce va mai fi de acum înainte vom mai vedea…

5.828 citiri

3 comments to Mihai Vasile

Leave a Reply