Lansarea „Superscrieri” de la Cărturești n-a respectat tiparul clasic în care autorii sînt lăudați și asistența stă cuminte în bănci. Nu de alta, dar era evident că o carte care se cheamă Superscrieri nu putea fi scrisă de autori care să fie lăudați mai mult decît merită. Dimpotrivă, odată lămurit acest aspect, foarte interesante au fost discuțiile cu cei prezenți la lansare. Iar dintre vorbele rostite, cele ale lui Mihnea Măruță (unul dintre autori), în fapt niște întrebări care încă mai caută răspuns, s-au constituit în adevărate teme de reflecție.
Vă dau doar un singur exemplu. Referindu-se la autori, în marea lor parte tineri, Mihnea a spus (iar mai apoi a avut grijă să repete de încă două ori pe parcursul serii): „Cînd acești jurnaliști vor avea copii, cine le va asigura un venit decent, din ce își vor cumpăra, la un moment dat, o casă?” Cuvintele te trimiteau, într-adevăr, spre viitorul acestei meserii, care rămîne incert în ceea ce privește asigurarea resurselor materiale.
S-a vorbit și despre structura redacțională în accepțiunea clasică, respectiv dacă mai este aceasta necesară sau dacă aparține trecutului, despre existența (respectiv inexistența) independenței editoriale, despre conținut, în general, comparat cu „fușereala” și improvizația, despre sursele de finanțare clasice (bazate și pe atragerea de publicitate) și cele nou apărute (mai greu de definit).
Pornită ca pretext, discuția pe marginea apariției editoriale a curs spre zone mai complexe, ceea ce a făcut seara cu atît mai plăcută.
La un moment dat, fără să vreau, m-a străfulgerat un gînd: la ora cînd noi vorbeam de 22 de jurnaliști extrem de talentați, probabil că pe la televiziunile din România rula un alt episod dintr-un serial cu un bărbat care e căsătorit cu două femei. Sute de mii de oameni priveau, probabil, cu gura căscată „minunea” în timp ce în sala de la Cărturești 30 de oameni alegeau întîlnirea cu autorii unor texte foarte bine lucrate.
Le va fi greu, așadar, celor 22 de jurnaliști extrem de talentați să facă „minuni”, asta e clar. Așa cum, vorba lui Mihnea Măruță, le va fi foarte greu să-și cumpere o casă făcînd meseria de jurnalist.
Eu mi-am cumpărat cartea, costă 45 de lei și de-abia aștept să o citesc.
Mi-a mai plăcut că l-am întîlnit pe fotoreporterul Mircea Roșca acolo, asta înseamnă că o să vedem poze bune pe Mircea Rosca / www.ActionFoto.ro
……………………………………………
Fundația Friends For Friends, împreună cu BRD – Groupe Société Générale au făcut posibilă apariția Superscrieri: Drumul generației noastre. Cartea cuprinde 24 de materiale de non-ficțiune, care reprezintă un best of al materialelor care au luat premiul I sau Superscrierea Anului între 2011 și 2014 la Premiile Superscrieri. Antologia este gândită ca un gest de recunoaștere pentru autorii care au reușit în ultimii ani să aducă un nou standard de calitate și creativitate în zona jurnalismului narativ și a scrierilor de non-ficțiune din România.
Cei 22 de autori prezenți în carte sunt: Attila Biro, Radu Ciorniciuc, Ioana Cîrlig, Andrei Crăciun, Cristian Delcea,Laurenţiu Diaconu-Colintineanu, Iulian Enache, Lorena Lupu, Ștefan Mako, Mihnea Măruță, Teodora Neagu, Philip Ó Ceallaigh, Sintia Radu, Ani Sandu, Oana Sandu, Anca Simina, Elena Stancu, Vlad Stoicescu,Tea Teodorescu, Vlad Ursulean, Luiza Vasiliu, Lina Vdovîi.