Dacă în Cluj îmi place toată strada Kogălniceanu, cu statuia Sfîntului Gheorghe ucigînd balaurul, din Paris îmi place un alt colț, e foarte aproape de catedrala Notre Dame. E această librărie-anticariat, care se cheamă Shakespeare and Company. Deși s-a înființat în 1951 eu am dat de ea doar în 2004, atunci cînd am stat cu Mircea Barna mai mult la Paris, la o ediție a Roland Garros-ului. Țin minte că ne-a plăcut amîndurora foarte mult, nu ne dădeam duși. Atmosfera era captivantă. Și mai țin minte că vînzătorii erau tineri care ascultau muzică la căști și care ni se părea nouă că nu se potrivesc cu atmosfera de acolo, ticsită de cărți…Ce știam noi?
Aveam să o redescopăr zilele trecute, de la distanță, atunci cînd Cristina Beligăr (jurnalistă care mi-a fost colegă, o vreme), a postat două poze de la fața locului, pe facebook.
Am invidiat-o pe Cristina, dar i-am cerut voie să pun și eu aici o poză cu acest loc special, un loc despre care circulă o mulțume de legende.
Vă ofer un link interesant despre acest loc cu adevărat special, sper să vă placă.
Aveți o mică poveste, aici.
1 comment
Când am trecut prin zonă era destul de târziu și era închis. Nici nu mai știu dacă am făcut sau nu poză acestui loc.